Amintiri gi la Vorta

        Staceam  șî ma uitam  pa fereasta…..ninjea cu  fulji mari  geș  șî pufoș….Pa cocețu gainilor să pusă  niaua așa  gi vreo palmă….

  Nu staceam  io  ciar  asa  fara  nișhi un  interes….gi  fapt  așceptam sa vina Bulișhiu….tăt la  câciva  zâle  vinia garantat…vinia sa  aduca ori o punguța  cu samacișa,sau cu  branza giaia framântată cu sare șî pusa într-o vadra șî țînuta pâna can pringea o țîra gust acidulat,sau un  borcaniel cu  smantâna luată parca in grabă – asa cu  o țâra lapce prins in ia gi  era  o  țâra acră – luata  pa fugă probabil să nu-l prindă Valerea, nievasta-sa…..pântru  orișhe adușhea primea un  pahar gistul  gi  mare gi vinars gela galbăn  gin butoi…

Șî gi fiecare  data  cand aparea in raza vizuala ma rugam sa  apușhe pa  lânga pod câta  casa  noaste, nu  pa pod câta restu  satului…

   În vremurile  ălea  nu  aveam vașhi….da  nu  prea nie lipsa lapcile, brânza sau  smântâna, avea  grija Bulișhiu sa vina  tăt ges…

   Bulișhiu era un batrân nalt,slab,cu  o  voce ușor ragușhîta gi  la  beutura…..îi  cam  plașhea sa  beie, iară cân  să îmbeta pân  sat, vinia acasă pa tri carări impletișhinu-să șâ zâcân gin cân în cân  : ‘’-Vup’’…iară cân să întâlnia șâ cu  Toager gi  la Gura Ursului, spectacolu era maxim, viniau pa drum țânânu-să unu gi altu șî cântân ca feșhiorii…

  Puțânie lucruri îmi aduc giamince gi Bulișhiu….imi amintesc foarce clar  ca tătă vara  gi gimniața pâna sara era la  lucru campului in  zona Ștringoaia,ine avea o  gramada  gi  pamant  in  locu care  să  cema La Firez…..iară pa  locu lui era  sângura fântana cu  apa buna  gi  beut gin  tătă zona, giaclo luam  apa șî io  șî restul oaminilor  care lucrau  pamântu  in  zona…

   Mai  imi  amintesc șî gi  un  nuc…..un  nuc foarce  batrîn care  il  avea  aclo, la  umbra lui  stacea zâlnic  șâ manca  giamniaz….șî  mai  șciu  ca l-am auzât  zâcân  ca dorința  lui  cân  moare era  să  fie  îngropat aclo, la  Firez……

   Mai  imi aduc giamince foarce clar, amnirosu care  ramânia in  urma carului lui incarcat cu  crumpi  șâ curcubece pa  care  le  cara  acasa  gi  la  Firez dupa  un  an  gi  lucru….

   

   Sunt  oameni  care  mi-au  marcat  copilaria….oameni  simpli printre  care  mi-am  petrecut cea  mai  frumoasa  perioada  din  viata….Am  scris  aceste randuri in  graiul  țaranesc  de  la  Vorta,  pentru  unii  poate  este  foarte  greu  de  citit, dar  sunt  convins  ca  daca  noi  care  mai  ne  amintim  acest  grai  nu il lasam  scris, el  se  va  pierde  peste cateva  generatii….

       

Share this Story