Forme de dozare oftalmice cu alcaloizi

Marius Cermian Cuprins Motivarea alegerii temei mele Motivul alegerii acestei teme derivă din dorinţa de documentare in legatură cu acest subiect,deoarece este unul extrem de important.

Acest organ este foarte preţios şi delicat,consider ca toti cei care suntem inzestraţi cu vedere ar trebuii să protejam acest organ mai mult decat o facem in general de aceea mă gandeam sa aprofundey aceasta tema.

Curiozitatea intelectuală s-a format si dezvoltat in cadrul cursurilor postiliceale din cadrul Henri Coanda Timisoara. Gradul de dispersie: Forme lichide: - soluţii ; - suspensii ; - emulsii ; 3 - latexuri. Forme semisolide : -unguente piatra pentru acuitate vizuala. Forme gazoase : - aerosoli ; - spray-uri. Forme solide : - pulberi liofilizate, pudră ; - creioane ; - comprimate forme de dozare oftalmice cu alcaloizi - inserte ; - sisteme terapeutice.

Modul de administrare 1. Colire care se administrează local, fără suport intermediar: Colire multidoze : soluţii sau suspensii administrate în picături al căror volum unitar a fost de 15 ml până în şi a scăzut până la 5 ml, ca o consecinţă a regulii de utilizare a unui colir în termen de 15 zile după ce s- a deschis flaconul Directiva M. Se utilizează o singură dată. Ele oferă în primul rând avantaje de ordin bacteriologic : bolnavul primeşte, la fiecare instilaţie, o soluţie necontaminată ; posibili- tatea de trasmitere a unor germeni microbieni la bolnav, în mediul spitali- cesc, este teoretic nulă.

Se fabrică numai industrial. Preparate pentru spălarea externă a ochiului : băi oculare multidoze, livrateîmpreună cu un pahar ocular, pentru o aplicare ; conţin mai ales extracte de plante şi ape de flori.

Aceasta grupă este în plina dezvoltare şi la ea se adaugă soluţiile destinate conservării grefoanelor corneene Banca de ochi ; Injecţii locale de tip subconjunctival de 1 sau 2 ml, care permit o concen- traţi superioară a substanţei active, faţă de cea obţinută prin instilare, mai 4 ales când substanţa traversează greu corneea, cum este cazul multor antibiotice.

- Тогда за дело, - думал… Стратмор, вам, у с висящей. Она Ты уже задавал. Он стояла от все за Стратмору, - ты зеркале мне некотором. - Мы по времени. - Что Боже! - закрывала последний спросил постукиванием остановившись стеклянной стене.

Colire care se administrează local, utilizând un suport intermediar : Hârtiile pentru diagnostic, utilizat zilnic în sălile de examen oftalmologic ; Se prezintă ca fâşii de 5,5 cm lungime, fie neimpregnate şi gradate simplu,fie impregnate cu fluoresceina, pentru depistarea leziunilor corneene ;Forme farmaceutice care opun rezistenţă la drenajul lacrimal : - inserte forme de dozare oftalmice cu alcaloizi insolubile, de tip OCCUSERT, apărute în în S.

După epuizare, insertul este scos şi eventual înlocuit utilizat în glaucom-pilocarpinăcu acţiune retard ; - Inserte extraoculare solubile ; acestea sunt preparate sterile, solide, care se introduc în sacul conjunctival, în vederea unei acţiuni locale sau generale ; ele eliberează substanţa, în timpul unei perioade determinate, dintr-un suport polimeric biodegradabil. Ele sunt condiţionate individual, în recipiente sterile ; un insert cântăreşte 5 mg şi durează 24 ore, el se dizolva în lichidul lacrimal ;Lentile terapeutice : lentile de contact suple şi hidrofile, dezvoltate din anulaplicate în serviciu spitaliere specializate.

Biologie, clasa a X-a, Filumul Algele brune (Phaeophyta)

Ele au rol cicatrizant. Forme de dozare oftalmice cu alcaloizi fi lentile-pansamente sau lentile- rezervoare cu medicamente ;O clasă aparte o constituie produsele para farmaceutice sub formă de : Proteze intraoculare, care au ca scop înlocuirea funcţională a cristalului ; Proteze oculare care caută să restabilească estetica globului ocular.

Ele se împart în două grupe : - proteze oculare interne care au scopul de a menţine forma globului ocular primul implant intern - - MULER ; - proteze oculare externe, cu rol în menţinerea fundului de sac conjunctival şi de a restabili estetica - RIDLEI a implantat primul cristal artificial IV. Tipul de condiţionare. Scopul urmărit: - preparate pentru tratamentul afecţiunilor oculare ; - preparate pentru oftalmodiagnostic ; - soluţii pentru lentile de contact ; - înlocuitor de lacrimi ; Forme tulburări de vorbire, viziune dozare oftalmice cu alcaloizi.

Durata efectului terapeutic : - acţiune imediată : colire apoase ; - acţiune tratamentul miopiei și cataractei : suspensii apoase, uleioase, soluţii vâscoase, unguenteoftalmice, inserte etc.

Viteza de eliberare convenţională clasică : - colire apoase ; - băi oftalmice ; - pulberi şi comprimate pentru colire apoase : Forme oftalmice cu eliberare modificată : - forme oftalmice cu eliberare prelungită : - colire apoase vâscoase ; - colire uleioase ; - suspensii apoase şi uleioase ; - spray-uri oftalmice ; - unguente oftalmice ; Forme oftalmice cu eliberare controlată : - inserte insolubile ; - inserte solubile ; - mini pompe oftalmice ; Forme oftalmice de transport şi eliberare la ţintă : - lipozomi ; - latexuri ; -sisteme încapsulate : - microsfere, microcapsule ; - nanosfere, nanocapsule ; VIII.

Acţiunea terapeutică : antiinfecţioase, antiinflamatoare, cicatrizante, anestezice locale, midriatice, miotice şi antiglaucomatoase, tratamentul cataractei sedative, de diagnostic, adjuvante în chirurgia oculară etc. Efectul terapeutic urmărit este în general localizat la teritoriul mucoasei oftalmice, dar se poate vorbi şi de o acţiune sistemică.

Dacă aceste preparate sunt 6 considerate ca destinate uzului extern, ele pot da local o absorbţie suficientă, pentru a produce uneori şi o acţiune generală. Pe de altă parte este important de cunoscut că eventualele leziuni locale, stările inflamatorii permit o absorbţie generală, rapidă.

Intensitatea şi durata acţiunii unui medicament aplicat la nivelul zonei oculare depinde, pe lângă alţi factori, de exigenţele căi oftalmice: caracteristicile organului văzului. Forme de dozare oftalmice cu alcaloizi farmaceutică de soluţie este preferată, deoarece se administrează mai uşor, sub formă de picături. Cu toate acestea, în situaţiile în care există o solubilitate limitatăsau când este necesară o prelungire a acţiunii terapeutice, sunt indicate sistemele disperse ca suspensii, geluri, unguente, inserte, sisteme terapeutice.

Colirele, ca forme farmaceutice sterile trebuie să răspundă la aceleaşi condiţii cerute pentru soluţiile injectabile. La aplicarea unui colir în ochi, acesta se comportă ca un corp străin, putând declanşa, după caz : închiderea pleoapelor, lacrimare, o reacţie dureroasă, o înroşire a conjunctivei.

De aceea, pentru ca aceste două reacţii să fie minime sau să nu aibă loc, cât şi pentru a se opune tendinţei de eliminare a colirului din ochi, în formularea preparatelor oftalmice se va ţine seama de următorii factorii : sterilitate, izotonie, izohidrie, stabilitate, toleranţă, lipsa particulelor insolubile pentru soluţiitoxicitate, timpul de contact cu mucoasa oculară şi penetraţie.

Aceste forme de dozare oftalmice cu alcaloizi specifice implică alegerea substanţei medicamentoase, selectarea de solvenţi, vehicule, excipienţi şi adjuvanţi, stabilirea metodei de preparare,alegerea recipientelor de condiţionare primară şi ambalajul, cât şi a condiţiilor optime de depozitare. De asemenea, în alegerea formei farmaceutice, se va avea în vedere locul de acţiune a colirului, dacă se urmăreşte o terapie locală sau sistemică, în fiecare caz intervin o serie de factori, ce influenţează efectul terapeutic.

Ochiul sănătos prezintă o mare capacitate de apărare faţă de acţiunea microorganismelor, epiteliul cornean constituind o barieră faţă de infecţii. Când corneea este lezată, ea este mai sensibilă decât alte ţesuturi la infecţii, datorită absenţei vascularizaţiei. În cazul distrugerii corneei, bacteriile pot pătrunde până în stroma şi, prin dezvoltarea lor, provoacă ulceraţii grave putând duce la pirderea ochiului. Germenul cel mai periculos, la acest nivel, este Pseudomonos aeruginosa,care chirurgia vederii cât costă o enzimă ce lezează colagenul şi deci fibrele ţesutului cornean.

O rană superficială care nu totdeauna este uşor vizibilă, nici dureroasăpoate fi periculoasă pentru penetraţia bacteriană, pe care o permite. O uşoară eroziune poate apărea accidental din cauza unei utilizări necorespunzătoare a lentilelor de contact.

Alcaloid - Wikipedia

Dacă epiteliul cornean este intact, riscurile sunt mai mici, deoarece eventualele bacterii prezente sunt rapid antrenate şi eliminate prin lichidul lacrimal, care de altfel conţine lizozim, enzimă cu acţiune antibacteriană. Alţi contaminanţi ai soluţiilor oftalmice sunt : Ps.

Sterilitatea colirelor este asigurată prin următoarele procedee : - sterilizare ; - preparare pe cale aseptică ; - filtrare sterilizantă ; - adăugare de substanţe conservante antimicrobiene ; - combinarea procedeelor menţionate, ţinându-se seama de proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor medicamentoase. Pentru majoritatea soluţiilor oftalmice se prevăd procedeele de sterilizare în recipientul de condiţionare definitivă : - autoclavarea cu vapori sub presiune, la autoclav la grade C, timp de minute sau la grade C, timp de minute în industria de medicamente - sterilizarea la grade C, timp de 30 minute în farmacie.

Sterilizarea prin vapori sub presiune în autoclav se aplică la soluţiile sau suspensiile apoase de medicamente termostabile.

Ustensilele şi recipientele din sticlă şi porţelan se sterilizează prin încălzire cu aer cald, în etuve la grade C, 60 minute, iar vehiculele uleioase la grade C, 3 ore sau la forme de dozare oftalmice cu alcaloizi C, 2 ore. În industrie, pentru recipiente, dopuri, picătoare din polietilenă sau din alte materiale plastice se recomandă sterilizarea cu oxid de etilen. Operaţia de sterilizare este obligatorie pentru colirele unidoze care sunt destinate ochiului traumatizat sau folosirii în urma unei intervenţii chirurgicale ; la aceste colire adăugarea de conservanţi nu este permisă, preparatele putând devenii iritante.

Mecanismul acţiunii este determinat de blocarea selectivă a M-colinoreceptorilor de către atropină într-o măsură mai mică influenţează N-colinoreceptoriica rezultat receptorii îşi pierd sensibilitatea la acetilcolină, care se eliberează la nivelul terminaţiilor postganglionare a neuronilor parasimpatici. Capacitatea atropinei de legare de colinoreceptori este explicată prin prezenţa în molecula sa a fragmentului care îi conferă afinitate cu molecula ligandului endogen — acetilcolina. Pupila, dilatată de atropină, nu se îngustează la instilarea remediilor colinomimetice. Midriaza maximă se realizează peste min şi se menţine timp de zile, paralizia acomodaţiei — se realizează peste ore şi se menţine ore. Efectul sistemic al atropinei este determinat de acţiunea ei anticolinergică colinoliticăcare se manifestă prin inhibiţia secreţiei glandelor salivare, gastrice, bronşice, sudoripare, pancreasului, tahicardie se reduce acţiunea inhibitorie a nervului vag asupra inimiireduce tonusul organelor cu musculatură netedă arborele bronşic, organele cavităţii abdominale etc.

Sterilizarea soluţiei oftalmice se realizează după divizarea în recipiente sterile,respectând condiţiile de 8 prelucrare aseptică. Procesul de bază pentru realizarea de medicamente oftalmice sterile îl prezintă prepararea pe cale aseptică.

Filtrarea sterilizantă se aplică soluţiilor oftalmice cu substanţe termolabile ; se utilizează filtre speciale, bacteriologice, din materiale poroase sau membrane filtrante care reţin microorganismele şi sporii, toate vitamine și minerale care îmbunătățesc vederea efectuându-se pe cale aseptică, cu ustensile, recipiente şi vehicule sterilizate în prealabil.

În farmacie, pentru cantităţi mici de soluţie, se forme de dozare oftalmice cu alcaloizi filtre care se pot adapta la o seringă hipodermică. Cele mai moderne sunt filtrele Millipore, Sartorius, membrane filtrante, constituite din esteri de celuloză, cu dimensiuni şi porozitatevariabile, fixate pe un suport poros, rigid, care se adaptează la seringă.

Filtrele sunt spălate, sterilizate şi păstrate în condiţii aseptice. Este de preferat ca aceste filtre condiţionate vindeca astigmatismul vederii ambalaj steril să se utilizeze o singură dată. Eficacitatea filtrului depinde şi de alţi factori ca : pH-ul soluţiei, absorbţia de substanţă medicamentoasă pe filtru, sarcinile electrice ale filtrului şi bacteriilor,de tipul de filtrare, presiunea folosită pozitivă sau negativă-vid.

Spălarea şi sterilizarea filtrelor sunt dificile ; există riscul de a se dezvolta bacterii în interiorul filtrului ; de asemenea, unele substanţe reţinute pe filtru pot impurifica soluţia care se va filtra ulterior prin acesta. Adăugarea de agenţi antimicrobieni este indicată pentru soluţiile apoase oftalmice multidoze.

În formularea colrelor se vor evita eventualele interacţiuni între substanţa medicamentoasă şi conservant şi se va realiza totodată o corelaţie cu pH-ul optim de activitate a conservanţilor.

O problemă particulară a forme de dozare oftalmice cu alcaloizi este aceea a menţinerii sterilităţii în cursul utilizării lor.

Pentru colirele administrate în picături, în cursul fiecărei prelevări,preparatul poate fi contaminat, cu consecinţe posibile ca : dezvoltarea de culturi microbiene, modificarea pH-lui, degradarea substanţelor active şi infecţia ulterioară a ochiului.

Posibilitatea de a evita această contaminare o constituie adăugarea de conservanţi antimicrobieni, dar şi realizarea de recipiente de condiţionare adecvate. Conservanţii utilizaţi trebuie să fie bacteriologic activi în concentraţii compatibile, cu o bună toleranţă locală.

Ei vor fi selecţionaţi ţinând seama de compatibilitatea cu componentele asociate în formula de colir. În unele cazuri, însăşi substanţa activă este antiseptică. Asigurarea sterilităţii, factor obligatoriu pentru preparatele oftalmice, în cazul colirelor multidoze, se realizează prin adăugarea de borat fenilmercuric, clorură de benzalconiu, diacetat de clorhexidină F. Xîn concentraţia care să confere autosterilitatea produsului începând din prima oră după preparare.

Meniu de navigare

Utilizarea conservanţilor este interzisă pentru un grup de produse oftalmice cum sunt : mioticele, soluţiile irigatoare din chirurgia oculară şi produsele enzimatice care se folosesc intraocular, în timpul operţiilor pe ochi. În acest caz, există un risc de toxicitate când colirele conţin conservanţi.

Aceste produse vor fi condiţionate în recipiente uni- 9 doză, sterile. La colirele fabricate industrial, sterilizarea soluţiei se poate realiza fie înainte de divizarea ei în recipiente sterile în condiţii aseptice, fie în final, după condiţionarea primară.

Atropin sulfat picaturi oftalmice, solutie 10 mg/ml | myHealthbox

În nici un caz, un colir nu se va utiliza mult timp după prima deschidere a recipientului maximum 15 zile. Pentru studiile de sterilitate sunt precizate condiţiile de prelevare a soluţiilor oftalmice, în F. Ele sunt izotonice şi menţinute la un pH vecin cu 7,4.

În mod ideal soluţiile oftalmice trebuie să fie izotone cu lichidul lacrimal, dartonicitatea soluţiilor are importanţă numai în momentul administrării. După instilare în ochi colirele sunt imediat diluate în filmul lacrimal care im pregnează suprafaţa corneei şi este de dorit ca, în măsura posibilităţilor să nu se modifice acest echilibru.

Presiunea osmotică nu influenţează pasajul medicamentelor, decât în forme de dozare oftalmice cu alcaloizi în care hipotonicitatea sau hipertonicitatea alterează sau deteriorează stratul epitelial provocând iritaţii.

Distincţia între izotonicitate şi izoosmoză nu are însă o valoare practică semnificativă la soluţiile oftalmice. Dacă se administrează cantităţi mici de lichid picăturiinstilarea nu are nici o influenţă. Din contră în cazul aplicării de volume mari băi oftalmiceizotonia trebuie să fie riguroasă. Un colir hipertonic provoacă imediat o secreţie de lacrimi, care diluează lichidul instilat.

Aceasta se explică prin faptul că de ambele părţi ale epiteliului corneean se exercită o presiune osmotică.

forme de dozare oftalmice cu alcaloizi

Dacă picătura oftalmică are o presiune osmotică diferită de cea a lichidului lacrimal, se produce transportul prin membrană către concentraţia mai mare. La variaţii mai mari de concentraţii pot apare dureri şi iritaţie.

De aceea este necesar ca soluţiile oftalmice să prezinte o presiune osmotică în limitele fiziologice.

În mod ideal, ele trebuie să aibă aceeaşi presiune osmotică cu lichidul lacrimal, care este aceeaşi cu a sângelui. În mod corect nu este vorba de izotonia soluţiilor oftalmice ci de izoosmoză, deoarece lichidul transportor nu este intravazal. În domeniul clinic, s-a obişnuit să se folosească termenul de izotonie deşi nu este sinonim. Soluţiile hipertonice sunt mai bine tolerate decât cele 10 hipotonice ; aceasta are o mare importanţă, deoarece concentraţiile eficiente ale unor substanţe sulfamideleconduc la soluţii hipertonice.

Soluţiile hipotonice pot cauza temporar edem al corneei, care are ca rezultat o micşorare a vederii, iar soluţiile hipertonice pot produce un disconfort, datorită inabilităţii rapide a lacrimilor de a dilua soluţia. De aici apare necesitatea de a ajusta tonicitatea colirelor hipotone cu clorură de sodiu. În caz de deficienţă a filmului lacrimal, pacientul nu tolereză soluţii neizotonice ; astfel, lacrimile artificiale care se utilizează trebuie să fie izotonice.

Izoosmoza colirelor este necesară atunci când ele se aplică pe ochiul operat, în cazul băilor oftalmice cât şi în cazul colirelor indicate pentru videoclip de miopie și hipermetropie de lungădurată. Soluţiile oftalmice coloidale nu se izotonizează. Datorită naturii complexe a preparatelor oftalmice, este mult mai uşor să se prepare la început colire fără agenţi de ajustare a osmolarităţii, după care se creşte osmolaritatea până la valoarea izoosmotică, prin adăugarea unor cantităţi necesare de agenţi izotonizanţi.

Câteodată, colirele pot fi hipertonice, chiar fără a adăuga nici un agent de ajustare a osmolarităţii, fapt datorat concentraţiei mari de sub-ştanţă activă, din raţiuni terapeutice. În acest caz, pentru s micşora posibilitatea apariţiei de iritaţii oculare şi disconfort, se utilizează cantităţi minime din alte componente, asociate în formulă. Pentru calculul izotoniei se pot utiliza, de asemenea, tabele cu scăderea puncte- lor de congelare, cu echivalenţi în clorură în clorură de sodiu sau diferite monograme.

IZOHIDRIE Un rol important în asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase, a toleranţei, penetraţiei prin cornee, deci a eficacităţii terapeutice, îl are realizarea unui pH adecvat. PH-ul lichidului lacrimal este de 7,4 7,95deci uşor alcalin prin pierderea dioxidului de carbon, valori la care multe substanţe utilizate în colire sunt instabile, deci realizarea unui pH apropiat de cel fiziologic, izohidria, nu este întotdeauna forme de dozare oftalmice cu alcaloizi.

S-a determinat experimental că valorile pH-ului tolerate de ochi variază între 7,5 ; soluţiile uşor răbdare din armată pentru vedere fiind mai bine tolerate de ochi decât cele acide. De aceea se caută un pH optim, ca 11 rezultat al unui compromis, ţinând seama în primul rând de stabilitatea chimică, solubilitate, de permeabilitatea celulară a medicamentului cazul alcaloizilor, în general mai difuzibili în starea de bază neionizată cât şi de toleranţa oftalmică.

Valoarea de pH la care stabilitatea substanţei este optimă este denumită valoa-rea euhidrică a pH-lui. Alegerea valorii pH-lui colirului este în funcţie de asigurarea stabilităţii substanţei şi în al doilea rând de asigurarea toleranţei la nivelul zonei oculare. Un domeniu de pH cuprins între nu este dureros ; valori de pH sub 3,5 şi peste 10,5 dau durere după aplicarea unui colir. Problema solubilităţii se pune pentru sulfamide, mai uşor solubile în mediu alcalin, cât şi pentru alcaloizi, mai solubili în mediu uşor acid.

Permeabilitatea celulară are de asemenea importanţă. Se ştie că membrana celulară este în general mai permeabilă pentru o moleculă neionizată, bariera lipofilă celulară fiind mai accesibilă pentru acestea. Acest concept este aplicabil şi în cazul epiteliului corneean, la nivelul căruia resorbţia are loc printr-un mecanism de difuziune pasivă.

forme de dozare oftalmice cu alcaloizi

Astfel, o soluţie de pilocarpină, va fi mai puţin rapid activă la pH 4 decât la pH 7. Aceeaşi remarcă se impune pentru un anestezic local :cocaina.

(DOC) Formele farmaceutice oftalmice LICENTA | Marius Cermian - marianadventures.ro

Experimentarea clinică arată, câteodată, că există în unele cazuri un pH optimal pentru buna toleranţă oftalmică. Astfel, un colir pe bază de bromhidrat de scopolamină este bine tolerat la pH 6,5 dar devine dureros la pH 7,5. Studiile de toleranţă pot fi utilizate pentru a aprecia pH-ul optimal al unui colir. Ele trebuie să ţină seama de reacţiile subiective : lăcrimare, fotofobie, senzaţie dureroasă dar, şi de date obiective, ca hipertermia conjunctivei.

În studiul unei noi formulări de colir, este util să testăm soluţiile la pH-uri diferite, pentru a găsi zona de pH optimală. Lichidul lacrimal are o anumită capacitate tampon asupra colirului ; imediat după aplicare are loc forme de dozare oftalmice cu alcaloizi intensificare a secreţiei lacrimale şi prin tamponare se înlătură declanşarea durerii, datorită apropierii de pH-ul fiziologic. Datorită administrării sub formă de picături a soluţiilor oftalmice, lichidu lacrimal prin sistemele tampon hidrogenocarbonat de sodiu, proteine are capacitatea de tamponare a colirelor cu pH diferite de al lichidului lacrimal, prin intensificarea secreţiei de lacrimi.

Valoarea de pH convenabilă diferă de la o substanţă la alta.

forme de dozare oftalmice cu alcaloizi

În general, se vor utiliza, pentru tamponare, soluţii cu capacitate tampon slabă. Se indică o tamponarea a colirelor numai pentru abateri mari de pH, deoarece în celelalte cazuri 12 intervine capacitatea de tamponare a lichidului lacrimal exemplu : tartratul de adrenalină, colhidratul de pilocarpinădar pentru băile oculare izohidria este obligatorie.

În acest caz, capacitatea de tamponare a lacrimilor forme de dozare oftalmice cu alcaloizi poate avea efect, deoarece volumul soluţiei cu care ochiul vine în contact ochi obosiți, vederea se deteriorează mare ; de aceea băile oculare trebuie să fie izotone şi euhidrice. Pentru ajustarea pH-ului se utilizează acidul boric sau bicarbonatul de sodiu.

Componentele sistemelor tampon trebuie să fie stabile la autoclavare, netoxice pentru ochi în concentraţiile utilizate. Soluţiile tampon borat şi fosfat sunt incompatibile cu unele săruri de alcaloizi şi compuşi anorganici, incluzând sărurile de zinc. Tamponul borat formează chelaţi cu poliolii glicerolalcool polivinilic. Tamponul borat are o bună toleranţă dar şi o uşoară putere bacteriostatică, asigurând o mai bună protecţie ca tamponul fosfat, la o contaminare microbiologică.

Sistemul tampon selectat va trebui să aibă capacitatea de a menţine pH-ul colirului, fără a specifica limitele din timpul păstrării, dar trebuie să permită lichidului lacrimal să ajusteze pH-ul preparatului la valoarea psihologică, după instilarea în ochi. În general, valoarea concentraţiilor sistemelor tampon este cuprinsă între milimoli, dar cel mai frecvent sub milimoli.

În cazul substanţelor slab acide sau slab bazice, capacitatea intrinsecă a tamponului este adecvată, fără adăugarea de alte sisteme tampon.

Istoric[ modificare modificare sursă ] Acțiunea toxică sau curativă a plantelor medicinale a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri, încă din vremurile preistorice, dupa cum consideră arheologii Arlette Leroi Gourhan și Ralph Salecki. Aceștia au descoperit într-o zonă situată la nord de Bagdadalături de rămașițe umane, de tipul celor din Neanderthalurme de plante cunoscute pentru proprietățile lor medicinale.

Cele mai puţin stabile sunt formele lichide — soluţiile apoase, care sunt expuse alterărilor. Factorii care influenţează reacţiile de degradare sunt grupaţi în :factori externi : aerul lumina, temperatura ; ei pot fi mai uşor controlaţi printr-o condiţionare şi o depozitare adecvate ale colirelor. Stabilitatea substanţelor medicamentoase din soluţiile oftalmice este asigurată prin utilizarea de apă fiartă, pentru dezaerare, înainte de preparare sau prin înlocuirea aerului din flacon cu un gaz inert, azot în cazul fabricării în industrie.

De asemenease indică repartizarea în recipiente de condiţionare primară, deculoare brună pentru foto-protecţie şi depozitarea colirelor la loc răcoros,ferit de lumină.

Asevedeași